Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Isărescu: Majorarea dobânzii cheie nu înseamnă că se va majora ROBOR

Majorarea ratei dobânzii cheie a Băncii Naţionale la 2%, decisă luni de BNR, nu înseamnă în sine că se va majora rata ROBOR, cea pe baza căreia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei, subliniază guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

„S-ar putea ca efectul să fie uşor deosebit. Însă noi nu vedem mişcări ample”, a spus Isărescu în cadrul unei conferinţe de presă. El a precizat: „Modificările ROBOR, de exemplu de la 2,01 la 2,02 - modificări care vor apărea în perioada următoare, chiar e posibil ca ROBOR să coboare şi sub 2% -, sunt nesemnificative. Impactul este minimal, iar această mediatizare excesivă trebuie să fie şi ea atenuată”.

Isărescu susţine că ROBOR la 3 luni, la nivelul actual de 2% şi cu dobânzi în piaţă care se plimbă în jurul lui 2%, plus minus 1%, corespunde necesităţilor actuale. „Realitatea este următoarea: dobânzile care vă interesează, ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, au scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni, chiar azi ROBOR la 3 luni a revenit la 2%, pe fondul unui excedent temporar de lichiditate”, a menţionat Isărescu. El a mai spus că BNR nu a hotărât însă ce va face dacă dobânzile se vor duce semnificativ peste 2%, însă instituţia preferă o stabilitate a dobânzilor şi o instabilitate a cursului de schimb.

„Urmează să luăm o decizie în şedinţa următoare şi pentru perioada următoare. Căutăm să avem o stabilitate mai mare a dobânzilor cu o instabilitate mai mare a cursului de schimb”, a subliniat Isărescu. Guvernatorul BNR a precizat, în acest context, că ponderea creditului în lei, care depinde de dobânda ROBOR la 3 luni, s-a majorat până la 61,8% în totalul creditelor.

2. Primele cifre oficiale privind deficitul bugetar pe 2017. Isărescu: Din datele pe care noi le avem, se închide sub 3%

Guvernatorul Mugur Isărescu transmite că, din datele pe care le-a primit Banca Naţională a României, ţara noastră va încheia anul 2017 cu un deficit sub 3%. El este primul oficial care susţine că România respectă această obligaţie, după ce au existat îngrijorări puternice că ţara noastră va depăşi ţinta.

„Din datele pe care noi le avem, deficitul fiscal pe anul curent se închide sub 3%”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul unei conferinţe de presă.  El a subliniat însă că încadrarea în ţinta de deficit bugetar s-a făcut cu eforturi. „Ştim că acest lucru a însemnat eforturi de la Ministerul Finanţelor”, a precizat Isărescu.

Guvernatorul BNR a criticat însă cheltuirea banilor, susţinând că banca centrală ar dori să avem o pondere mai mare a investiţiilor în totalul cheltuielilor bugetare. „Creşterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât e mai bine”, a subliniat guvernatorul băncii naţionale. 

3. CITR: De la 1 ianuarie 2018, românii aflaţi în incapacitate de plată s-ar putea proteja de executarea silită. Însă nu au cui să adreseze dosarul de insolvenţă

Legea insolvenţei persoanelor fizice, amânată deja de trei ori, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018, dar nu poate fi aplicată din cauza unor blocaje procedurale.

Cele mai importante probleme sunt, în opinia CITR, faptul că nu s-au constituit comisiile de insolvenţă la nivel local, unde ar trebui să fie depuse dosarele de insolvenţă, şi că nu s-a publicat Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice, adică specialiştii autorizaţi să se ocupe de acest tip de procedură.

„Vorbim despre o lege extrem de importantă pentru sănătatea fluxului economic şi pentru protecţia socială, care în România vine târziu şi care, mai grav, este inaplicabilă. Şi dacă am avea astăzi comisiile locale înfiinţate, ar mai fi nevoie de cel puţin câteva luni pentru definitivarea logisticii de lucru, pentru informarea cetăţenilor cu privire la procedură, precum şi pentru definitivarea listei de specialişti care vor fi desemnaţi de comisii să administreze procedura pentru persoane fizice.

Vorbim deja de peste doi ani despre lupul care vine la oi, iar evenimentul ne-a prins tot nepregătiţi. Tot ce mai putem face până când legea va deveni funcţională, este să depunem un efort comun de informare pentru debitorii neavizaţi, persoane fizice”, apreciază Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR, parte a CITR Group.

Printre principalele beneficii pe care le aduce o astfel de lege în rândul românilor care se confruntă cu probleme financiare se numără: asigurarea unor mecanisme de ştergere sau de reeşalonare în anumite condiţii a datoriilor, educaţia financiară, protecţia socială a unor categorii sociale vulnerabile, sau protecţia de executare silită.

Legea insolvenţei personale are deja un istoric de zeci de ani în alte ţări (Franţa: din anul 1989, Germania: din 1999), chiar şi în regiune: în Cehia, care are o populaţie de două ori mai mică decât a României, legea insolvenţei persoanei fizice a intrat în vigoare în 2008, an în care s-au înregistrat peste 5000 de solicitări, din care 1300 au fost proceduri deschise (dosare care s-au calificat pentru procedura de insolvenţă din totalul de cereri depuse).

În anul 2014 numărul de solicitări din Cehia era deja de şapte ori mai mare (35.000 de dosare) faţă de 2008, iar numărul de proceduri deschise era semnificativ: aprox. 28.000 din cele 35.000, cu o descărcare de datorii (ştergerea datoriilor care nu pot fi plătite în urma procedurii de insolvenţă) în aproximativ 7% din totalul dosarelor în care a fost deschisă procedura de insolvenţă. 

4. Ministerul Agriculturii: Primii bani rambursaţi de la Comisia Europeană pentru 2018, 664 milioane de euro, au intrat în conturile MADR

În prima săptămână a lunii ianuarie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a primit suma de 664 milioane euro, ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2017, pentru acordarea avansului aferent campaniei 2017 din plăţile directe finanţate din FEGA (Fondul European  de Garantare Agricolă).

Aceste cheltuieli au fost finanţate iniţial de la bugetul de stat, conform prevederilor europene şi se rambursează ulterior de la Comisia Europeană. MADR face precizarea că plăţile finanţate din FEGA se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană de 4,5993 lei pentru un euro şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017. Instituţia reaminteşte că în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, plăţile în avans s-au acordat în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2017.

Agerpres.ro

5. Deficitul comercial al României s-a majorat la 11,344 miliarde de euro, în primele 11 luni din 2017 (INS)

Deficitul balanţei comerciale a României (FOB/CIF) a ajuns, în primele 11 luni din 2017, la 11,344 miliarde de euro, în creştere cu 2,569 miliarde de euro în comparaţie cu perioada similară din 2016, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.

În perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2017, exporturile FOB au însumat 58,146 miliarde de euro, cu 9,5% peste nivelul din primele 11 luni ale anului precedent, în timp ce importurile CIF au însumat 69,491 miliarde de euro, în creştere cu 12,3% faţă de intervalul de referinţă.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Faţă de luna aceeaşi lună din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%.

Statistica relevă, totodată, că valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri şi la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76% din total exporturi şi 75,9% din total importuri.

De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri, în perioada ianuarie - noiembrie 2017, a fost de circa 13,978 miliarde de euro la exporturi (24% din total exporturi) şi de aproximativ 16,770 miliarde de euro (24,1% din total importuri).

Conform datelor oficiale, în intervalul de referinţă, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,4% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import).

Digi24.ro

6. Programul prin care li s-au promis bani antreprenorilor începători este blocat

Programul Start Up Nation, prin care statul român le-a promis bani antreprenorilor aflaţi la început de drum, e blocat. Beneficiarii nu şi-au primit nici până acum finanţarea promisă la final de an, iar unii dintre ei sunt aproape să îşi închidă afacerile, care nici măcar nu au început să funcţioneze.

Dimensiunea dezastrului a fost descoperită la discuţiile din Parlament pe bugetul din acest an. Cei din Ministerului pentru Mediul de Afaceri au spus că s-au făcut plăţi de 200.000 de lei către 23 de beneficiari ai programului Start Up Nation.

Un total de un milion de euro dintr-o finanţare promisă de 375 de milioane de euro pentru 2017. Statul a aprobat proiecte, a promis dar nu a dat drumul la finanţare pentru a păstra echilibrul bugetar. Oamenii şi-au făcut planuri, iar Guvernul de fapt a vândut gogoşi.

Cosmin Stan este unul dintre cei peste 8000 de antreprenori care au primit undă verde pentru finanţarea afacerii prin programul Start-Up Nation. A primit punctaj maxim, a semnat toate documentele şi de atunci tot aşteaptă cei peste 40.000 de euro care i-au fost promişi până la finele lui 2017.

Cosmin Stan, antreprenor: „Ştiu că toată lumea este panicată de problema asta, de întârziere. Eu cred că sunt norocos că nu am apelat la credite, dar sunt mulţi care au apelat şi acum trebuie să plătească dobânzi şi acum se gândesc să îşi închidă afacerea înainte să o deschidă”.

Nici Cosmin nu este departe de a trage obloanele locului pe care nici măcar nu l-a inaugurat.

Cosmin Stan: „Mi s-a spus să aştept că mă contactează ei. Până acum nu m-a contactat nimeni”.

Pentru că nu are încredere că va primii banii în viitorul apropiat, singura şansă ca să nu oprească tot ce a început este să înceapă pe cont propriu. A investit deja peste 20.000 de euro în câteva echipamente, dar mult mai puţin performante decât cele prevăzute în proiectul în care i s-a promis finanţare de la stat.

Cosmin Stan, antreprenor: „M-am apucat să lucrez aici şi să încerc să deschid prin fonduri proprii”.

Guvernul promitea că în 2017, va transfera 600 milioane lei beneficiarilor.

Ministrul pentru mediul de afaceri spunea că au fost 20.000 de persoane care au cerut finanţare.

Pentru ediţia din 2018 a programului Start-Up Nation vor putea fi finanţate 3.500 de firme. Ar fi mai puţin de jumătate faţă de capacitatea de anul trecut, dar cea pe hârtie pentru că în realitate programul este de fapt un stop, nu un start.

7. Doar 63 de km reali de autostradă, din 156 de km promiși în 2018

Asociația Pro Infrastructura face, într-o postare pe un site de socializare, o analiză privitoare la șansa deschiderii în 2018 a  ”minim 156.7 kilometri de autostradă”, promisiune făcută de ministrul transporturilor, Felix Stroe.

Asociația, fondată de persoane care actual dețin funcții de conducere în USR, prezintă într-un tabel situația celor 15 proiecte de autostradă curente și a problemelor de care aceste proiecte se lovesc.

”În 2018 pot fi finalizați 83,587 km (21,15 km sunt de fapt gata din acest an) din care, realist vorbind, putem folosi doar 63 km (aproximativ), restul fiind "muzee". Pentru aceasta însă trebuie ”depășite obstacolele birocratice și tehnice majore” și trebuie ”asigurată finanțarea”, spune asociația.

Care este punctual situația

• Lotul 3 din Autostrada A10 Sebeş-Turda (12,45 km) este gata din 27.11.2017, însă CNAIR nu a deschis în 2017 acest tronson, urmând să fie dat în circulație după 9 ianuarie, atunci fiind stabilită data recepției.
• Lotul Gilău-Nădășelu (8,7 km). La 01.11.2017 s-a finalizat și și chiar a fost recepționat de CNAIR, însă nu poate fi folosit pentru că nu avem construit viaductul Gilău (un ciot lung de 0,766 km) care să îl lege de restul Autostrăzii Transilvania (A3). Acest segment va fi deschis, probabil, în perioada august-septembrie 2018.
• Lotul 4 din A10 Sebeş-Turda (16,3 km). La finalul iernii sau cel mai târziu în primăvară, ar putea fi deschis, acolo unde au apărut probleme tehnice (alunecarea masivă), iar CNAIR nu și-a asumat deschiderea în 2017 chiar dacă aliniamentul autostrăzii ar fi putut să fie gata. Ar trebui modificat și clarificat cadrul legal, astfel încât acest segment să fie deschis circulației chiar dacă nu este 100% finalizat (Ministerul Transporturilor are un proiect de ordin de ministru în acest sens.
• Autostrada A3 între Șos. Petricani și DNCB (Centura București), 6,5 kilometri poate fi deschisă vara viitoare dacă va fi asigurată finanțarea.
• Lotul 3 al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva (21,141 km) este cel mai lung tronson care poate fi inaugurat în 2018. Acesta este blocat deoarece CNAIR nu ar recunoaște lucrările suplimentare (semi-nodul Holdea și al doilea ecoduct) pentru care s-au emis autorizații de construire. În decembrie s-a redus dramatic mobilizarea în teren până la clarificarea situației contractuale.
• Alte două loturi din Autostrada A3 între Câmpia Turzii și Târgu Mureș, mai precis Ungheni-Ogra (10,1 km) și Ogra-Iernut (3,6 km) vor fi gata îm 2018, ambele în perioada august-septembrie. Însă ele vor fi, cel puțin într-o primă fază, doar muzee pentru că nu vor putea fi folosite de șoferi fără nodul Iernut, cel care face parte din alt contract (Iernut-Chețani). Este extrem de dificil, birocratic și tehnic, ca nodul Iernut să fie construit până la finalul lui 2018.
• Lotul 2 al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva, între nod Margina și limita cu secțiunea E, 4,03 kilometri, pot fi terminați în prima parte a anului, însă acest tronson va fi doar un alt muzeu pentru că nu poate fi deschis circulației (nu are un nod în est).

Pro Infastructura este un ONG independent dedicat problemelor infrastructurii de transport. Cu toate acestea trebuie menționat că Pro Infrastructura a fost fondată în 2015 de către Cătălin Drulă care ulterior a devenit consilier al premierului Dacian Cioloș. Cătălin Drulă este în prezent deputat USR.

8. România la bilanț | S-a dus un an istoric în economie. Ce urmează?

Deşi statistic economiei îi merge bine, analiştii parcă trag tot mai multe semnale de alarmă legate de prăpastia spre care se îndreaptă bugetul ţării.  Înainte să povestim despre planurile Guvernului pentru 2018, vreau să mai insistăm puţin asupra efectelor pe care 2017 le va avea asupra viitorului economic al ţării. Lăsăm declaraţiile politicienilor la o parte şi ne uităm la traiul de zi cu zi.

Fiecare dintre noi ştie cât îl costă lunar să trăiască. Să îşi cumpere mâncare, să achite facturile, să pună benzină sau să cumpere abonamentele care să îi asigure transportul la muncă, să îşi cumpere ceva haine sau de încălţat. Oficial, o persoană cheluieşte în medie puţin peste 1.000 de lei, iar asta înseamnă, tot în medie, mai bine de 80% din venitul acelui om. Acum vin şi vă întreb: în condiţiile în care salariul, venitul, e la fel, dar mâncarea, benzina, facturile sunt mai mari, venitul acela mai este de ajuns sau ajungi să munceşti doar cât să trăieşti?

20 de lei! Aceasta este suma care îi rămâne acum unui român pentru mers la restaurant, de exemplu. Ţineţi cont că este vorba de o medie, adică sunt luaţi în calcul şi cei care au mii de lei salariu şi mânăncă numai în oraş, şi cei care trăiesc de pe o zi pe alta. Iar media atât iese: 20 de lei pentru mers în oraş, 35 de lei pentru recreere şi cultură şi nici măcar 5 lei pentru educaţie. Acesta este tabloul mare al unei ţări care se laudă cu creştere economică record. O creştere în hârtie şi pur statistică. Da, românii au mers anul acesta mai des la magazin şi au lăsat mai mulţi bani acolo. De acum, însă, vor plăti pentru mâna largă a Guvernului.

Ce vreau să spun? Scurt: România vrea să împrumute de pe pieţele externe încă 8 miliarde de euro până în 2020. Asta înseamnă că datoria externă a ţării va creşte încă şi mai mult şi să nu uităm nicio secundă că toate aceste împrumuturi se fac acum la costuri mai mari. Să nu uităm şi că noi le vom plăti pe toate. Cum poţi să explici că într-o economie cu un asemenea avans datoria externă creşte atât de alert? Nu poţi cu argumente economice. Poţi însă cu argumente logice, care se rezumă la risipă şi iresponsabilitate.

România a pierdut aproape 16 mii de medici, 15 mii de cercetători şi alte câteva mii de persoane specializate în IT. Iniţial au plecat în căutarea unor salarii mai mari. Acum, însă, nu se mai întorc din cauza corupţiei care înseamnă mai mult decât lipsa de empatie cu oamenii care conduc o naţie, ci inclusiv reducerea şanselor de a face carieră pe merit, nu pe relaţii. Asta spune un studiu şi mai adaugă şi că, în ultimii 20 de ani, în România numărul salariaţilor din activitatea de cercetare şi dezvoltare s-a redus cu o treime. În plus, aproximativ 300 de mii de studenţi au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate, ceea ce reduce semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători.

S-a dus un an istoric din punct de vedere economic. O spun analiştii economici care mai punctează un detaliu. 2017, deşi un an istoric, nu este original. Este anul în care s-au repetat greşeli din trecut în materie de finanţe şi, deşi criza economică nu stă chiar la colţ datorită faptului că restul statelor cu care România are relaţii comerciale sunt stabile, frânarea bruscă a dezvoltării reprezintă un risc major. Să nu uităm că atunci când calci frâna brusc, fără să ai centura pusă, ajungi cu capul în parbriz.